Actele ratate sunt manifestari ale inconstientului in viata obisnuita a individului normal. Ele desemneaza ansamblul rateurilor de vorbire ,memorie sau actiune pe care individual este, in mod obisnuit, capabil sa le duca la bun sfarsit si al caror esec  il atribuie neatentiei sau intamplarii. In acest fel un act ratat are de indeplinit cateva conditii: sa nu depaseasca limitele starii normale,trebuie  sa prezinte caracterul unei tulburari de moment si trebuie sa fi fost indeplinit anterior in maniera corecta. In aceasta categorie includem deci lapsusurile, gesturile nefericite, uitarea, confundarea, pierderea sau stricarea unui obiect ,erorile de lectura sau de vorbire, etc. Oricat ar fi de diferite aceste fenomene ele se supun aceleiasi reguli :sunt expresia manifesta a unei dorinte inconstiente (refulata in inconstient). In opinia lui Freud un act ratat se formeaza dintr-un compromis intre o intentie constienta si o dorinta inconstienta de care este legata. Totusi, daca tinem cont de faptul ca dorinta inconstienta se manifesta cat se poate de clar ,putem admite ca pe alt plan acest act este nu unul ratat ci unul evident reusit. Mecanismele ce stau la baza formarii unui act ratat sunt cele care intra si in formarea visului: condensarea, deplasarea, inlocuirea prin contrariu , substituirea. Ca si in cazul visului, decoperim semnificatia actului ratat lasand gandurile sa curga liber, fara a le cenzura (metoda asociatiei  libere).

Actele ratate sunt importante si in relatia de transfer in cadrul curei terapeutice. Desi Freud nu explica foarte clar in ce mod le interpreta el in situatia terapeutica , psihanalistii de astazi acorda o mare importanta actelor ratate ce apar in relatia de transfer si de contratransfer , aceste acte dezvaluind uneori dorinta inconstienta refulata a pacientului (si uneori a psihanalistului). Sunt numite  `acting out`  acele acte ratate ce se produc in timpul unei sedinte ( ex. cand pacientul vine mai repede decat trebuia la sedinta ) sau care se produc inafara sedintelor  si care trebuie intelese ca deplasari in legatura cu transferul.

Pentru a evita interpretarile arbitrare si gresite trebuie sa luam in calcul ca numai asociatiile pacientului (persoanei ) sunt in masura sa ne indice motevele pentru care s-a produs actul ratat si numai ele ne pot conduce la dorinta inconstienta care le-a determinat.

Cuvantul de spirit (sau vorba de duh) este cea mai sociala exprimare a activitatii psihice.  Efectul comic al cuvantului de spirit este obtinut prin doua modalitati : prin cuvintele propriuzise (prin expresia verbala)  sau prin ideea continuta in vorba de duh, ambele modalitati avand ca intentie a-i face pe ceilalti sa rada. Cuvantul de spirit ia nastere prin aceleasi mecanisme ca si visul si  actului ratat (deplasarea, condensarea, substituirea ), el fiind folosit ca si legatura sociala si ca modalitate de obtinere a satisfactiei (ca sursa de placere).

Lasa un Raspuns