Unul dintre aspectele importante in decursul procesului terapeutic este cum diagnosticam finalul de analiza. Freud spunea ca scopul terapeutic al psihanalizei este acela de a face inconstientul constient: “acolo unde a fost Sinele va trebui sa stea Eul” in sensul evolutiei de la procesele primare la cele secundare. Ferenczi spunea ca pacientul trebuie sa abandoneze fanteziile si minciuna in favoarea realitatii. Lacan sustine trecerea de la ordinul imaginar la cel simbolic iar Klein pretindea ca o analiza se incheie atunci cand angoasa paranoida si depresiva a primului an de viata a fost elaborata. Avand toate acestea in vedere, cautam totusi indicii clinice concrete, care apar spontan, si care ne indica faptul ca pacientul este pregatit sa se desprinda de analist.
Un prim indiciu ar fi acela ca SIMPTOMELE cu care pacientul a venit s-au modificat. Daca acest indiciu lipseste nu are rost sa ne gandim la ceilalti factori. Nu pretindem pe de alta parte ca simptomele sa fie complet eradicate, pentru ca intr-o situatie de urgenta a angoasei simptomul poate reaparea. Ceea ce tinteste analiza este sa modifice prezenta continua a simptomelor si sa reduca incapacitarea si suferinta pe care acestea le presupun.
Un alt indiciu este NORMALIZAREA vietii sexuale si anume atingerea primatului genitalitatii. Acest lucru presupune ca pacientul sa se poata bucura de viata sa sexuala iar fanteziile si visele care o insotesc sa dezvaluie o dorinta liber exprimata, intotdeauna preocupandu-se si de placerea celuilalt.
RELATIILE FAMILIALE trebuie sa fie si ele modificate fata de momentul inceperii analizei si acesta este un indiciu care, ca si precedentul, valoreaza mai mult daca rezulta din materialul analitic decat daca este afirmat in mod direct de catre pacient. Indicatorii sunt valizi in special atunci cand nu sunt declarati si cand afirmatiile nu sunt facute pentru a obtine aprobare. De multe ori pacientul declara relatii conflictuale cu unul sau mai multi membrii ai familiei, relatii care, odata ce intervine intelegerea si acceptarea propriilor actiuni si ale celorlalti, se pot imbunatati considerabil.
Si in ceea ce priveste RELATIILE SOCIALE datele indirecte sunt mai interesante. Daca o persoana are un nivel de conflictualitate greu de gestionat fata de mediul sau social inseamna ca inca nu a ajuns la nivelul la care sa poata gasi solutii de rezolvare a acelor conflicte sau ca inca nu poate gasi un alt mediu mai putin conflictual. Uneori, ca rezultat al analizei, ne putem pierde prietenii sau putem castiga altii care sunt mai in armonie cu schimbarile noastre interne. La final de analiza pacientul trebuie sa fie confortabil in mediul sau social sau cel putin sa poata gestiona cu mult mai putina anxietate diversele conflicte.
DIMINUAREA ANXIETATII si a vinovatiei sunt indicatori importanti iar scopul,evident, nu este ca acestea sa fie complet absente ci sa poata fi constientizate si gestionate. Este bine sa fim anxiosi ca semnal de alarma asupra unui pericol, este rau insa sa negam, sa proiectam si sa punem angoasa in act. Acelasi lucru este valabil si pentru sentimentele de vinovatie daca ne permit sa ne observam greselile si sa ne amelioram atitudinea fata de ceilalti.
INDICATORII LINGVISTICI SI COMPONENTA MUZICALA A LIMBAJULUI sunt alte doua situatii de observat spre finalul analizei. Liberman spune ca o achizitie fundamentala a tratamentului psihanalitic este o anumita plasticitate a Eului- un Eu capabil sa incorporeze calitati sau functii care ii lipseau si sa le atenueze pe cele pe care le are in exces. Schimbarile produse in analiza transpar in comportamentul verbal al pacientului. In acelasi fel, referintele la intonatia si ritmul discursului pot semnala schimbari semnificative. Ne putem da seama de o serie de emotii care exprima posibilitati noi de sublimare ale pacientului si de intelegere adecvata a emotiilor analistului (ale celuilalt).
Evident pot exista si alti indicatori dupa care ne putem ghida, in functie de pacient, de terpaeut si de lucrul lor impreuna. Ideea este ca acesti indicatori sunt valizi si utili daca sunt corect evaluati. Unul singur nu este niciodata suficient insa daca apar mai multi avem certitudinea ca suntem pe drumul cel bun.